Mii de fiori de gheata ii patrund in corpul ranit, picaturile de sange se prelingeau atat de incet pe pulover-ul ei de culoare cafenie , alerga. disperata spre asfintitul divin..Simtea cum inima ei cade,cade in mii de cioburi. Cioburile dragostei..Cioburile care ii patrund in sufletul "bandajat" , realitatea o loveste atat de tare..Dar ea nu cade , chinuita de vise, de minciuni murdare ce ii domina viata plina de tristete intensa..Alearga prin gradina cu spini, spinii trecutului..spinii ce ii dau cosmaruri ingrozitoare, spinii ce o cuprind chinuitor si fura linistea,haosul o urmareste cu obsesie.. .Dragostea ei fuge departe de paradis , inecata in dispret si lacrimi..Este naufragiata in inima lui..Picioarele ei zgariate si albe ca laptele pasesc pe spini ascutiti ce ii provoaca durere..Nu ii pasa , ea vroia doar sa ajunga spre stele , sa calatoreasca ca o pasare pe cerul liber si plin de mister..Era atat de greu , se hranea cu suferinta adanca ce ii picta viata in negru sumbru..Umbre sinistre..Era un infern real..Ea cade , cade in prapastia infinita de abis..S-a dus spre stele. Privind si azi blestemata dragoste..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu