O pereche de balerini .

O zi obisnuita de toamna cu aceasi moleseala si fara nici un chef de a misca un deget...Stau in statia de autobuz asteptand de cateva minute bune...Privirea imi este atrasa de frunzele rugini si "invechite" cazute pe pamant...Soarele nici el nu este absent de pe cerul albastru intens pe care nu se afla nici un nor alb ca neaua...Oameni circula grabiti de ceva anume,de parca ar fi un razboi ce tocmai s-a anuntat , pe toate partile.. Corpul delicat imi tresare ca o pisica speriata din cauza vantului lin ce imi da peste cap firele rebele de par ...Ajunsa in fata scoli dau de privirea unei fete retrasa intr-un colt ingust...Gandul ma macina sa ma duc la ea si sa vad ce s-a intamplat dar sunt oprita la auzul strigatelor din spate ale unei colege ...Nervoasa ca nu am facut ce mi-am propus,am bufnit intr-o rasuflare apasatoare . Imi aduc aminte de vara pierduta printre amintiri...Parca si acum imi este dor sa stau in fata focului alaturi de cei mai dragi oameni pe care i-am cunoscut...Gandul imi zboara la fata de mai devreme ...Era atat de frumoasa si nevinovata ...Chipul ei angelic acompaniat de firele parului de culoare neagra ca abanosul si ochi de smarald te facea sa ai o senzatie de uimire cand o priveai cat de speriata era ...Deschid ochi brusc si imi dau seama ca fusesem deranjata de sunetul clopotelului surzitor cea ce anunta pauza ...Ma ridic fulger de pe scaunul de lemn auriu si ma indrept spre usa de iesire...Merg agale pe un coridor lung care nu se mai sfarsea,si ma opresc in fata unei usi intre deschisa si trag cu ochiul la ce se intampla dincolo de usa...Era o camera  luminoasa din cauza razelor puternice de soare ce bateau in geamul de sticla...Parchetul stralucea mandru..Pe pereti se aflau oglinzi mari in care te puteai privi ore in sir ...Mai trag putin cu ochiul si observ o silueta feminina imbracata intr-o rochie alba putin ridicata impletita toata cu dantela si trandafiri rosi pe corsetul superb din matase...Balerini de culoare crem deschis se faceau vazuti de la o prima privire ...Parul ei negru ca pana corbului era prins intr-un coc simplu dar totusi elegant...Fata se misca cu gratie si senzualitate prin toata camera dand nastere la multa eleganta si stil ...Era o balerina...O balerina ce se tot straduia sa aive o gratia desavarsita uitand de ranile provocate de cazaturile crunte pe care le avea . Isi intoarce putin privirea de inger si imi dau seama ca este aceeasi fata pe care am vazut in curtea scoli , eram socata dar tot odata uimita de delicatetea ei ce o exprima prin miscari atente si fabuloase . O clipa de neatentie si fata cade  pe podeaua rece ....Strange din pumn si se ridica repede de pe parchetul inghetat ..Isi desface cu agilitate balerinii impletiti pe picioarele ei subtiri ca niste mici scobitori si ii arunca in oglinda mare din mijloc ...Isi strange lucrurile si iese grabita pe usa fara sa ma vada ...Din ziua aceia nu am mai vazuto niciodata..Dar stiu ca spiritul ei traieste in oglinda imensa si vegheaza fiecare miscare a unei balerine ce paseste in camera acea .